Ana-Miruna Cojocaru, Maestru Reiki Usui
Apariția noului coronavirus a dus la mai mult decât o pandemie. COVID-19 generează nenumărate alte preocupări, pe măsură ce se împrăștie rapid pe tot globul. Una dintre cele mai mari și mai dezamăgitoare impedimente este răspândirea informațiilor false. În special în timpul unei pandemii, dezinformarea complică percepțiile publicului asupra riscului real, ceea ce poate aduce cu sine consecințe catastrofale. În acest articol vom discuta despre implicațiile cele mai grave ale fake news și cum pot ele să ne afecteze viața și în special sănătatea.
Social media – virusul din online
La câteva săptămâni de la apariția COVID-19 în China, zvonurile înșelătoare și teoriile conspirației despre originea sa au circulat pe glob. Nu singure, bineînțeles, ci asociate cu temeri, rasism și cumpărături în masă, toate strâns legate și profund marcate de social media. O particularitate izbitoare a acestei crize este coincidența viralității biologice și viralități tehnologicei: nu numai că virusul în sine s-a răspândit foarte rapid, dar și informațiile – în special cele incorecte – despre focar și, astfel, panica pe care a creat-o în rândul publicului. Panica social media a călătorit mult mai repede decât virusul.
O echipă BBC care urmărește dezinformarea cu privire la noul coronavirus a găsit legături între informarea falsă și atacuri, incendii și decese. Experții spun că potențialul de vătămare indirectă cauzat de zvonuri, teorii ale conspirației și informații proaste de sănătate ar putea fi mult mai mare.
Tensiuni rasiale și atacuri violente
În martie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că pandemia va duce la apariția unui „inamic periculos”. Se referea la rasismul împotriva oamenilor din Asia și China.
Imaginile legate direct de epicentrul răspândirii virusului în cauză, erau adesea asociate locurilor și oamenilor care au legătură cu această imagine: restaurante chinezești, turiști chinezi, mărfuri din Asia etc. ducând la o largă neîncredere și la izbucnirea rasismului. Rezidenții cu aspect asiatic care nu au pus niciodată piciorul în China au fost una dintre primele victime ale unui astfel de rasism. Virusul a exacerbat tensiunile în mai multe țări, și nu doar legate de imagistica proprie (sau asemănătoare) a poporului chinez. În aprilie de exemplu, trei bărbați musulmani au fost atacați violent în incidente separate din Delhi. Au fost bătuți după ce au circulat zvonuri că musulmanii răspândesc virusul.
Riscul real al dezinformării
Vom începe prin a sublinia faptul că riscul de dezinformare nu trebuie subestimat. În cazul informării greșite despre COVID-19, aceasta poate deveni o chestiune de viață și moarte. Dezinformarea despre COVID-19 poate încuraja oamenii să evite recomandările experților. Prin acestea se numără distanțarea socială și lipsa purtării măștilor în spații publice, accelerând astfel răspândirea virusului.
Se pierd atâtea vieți din cauza dezinformării. Dezinformarea provoacă confuzie și răspândește frica, împiedicând astfel răspunsul la această criză. În acest sens, mulți medici se tem chiar și că dezvoltarea unui vaccin împotriva coronavirusului ar putea fi complet subminată de teoriile conspirației care circulă în această perioadă și de informarea precară cu privire la modul de funcționare și administrare a vaccinelor. De exemplu, un studiu recent a arătat ca 28% din populația americană crede că vaccinul este o fabricație a lui Bill Gates și prin urmare aleg să nu se vaccineze.
Echipa de la BBC menționată anterior a urmărit evoluția și efectele informării greșite în rândul populație. Au investigat zeci de cazuri, vorbind cu persoanele afectate și autoritățile medicale.
Efectele însă s-au răspândit în toată lumea, nu doar în Statele Unite. Zvonurile online au dus la atacuri în India și otrăviri în masă în Iran unde autoritățile spun că sute au murit din cauza otrăvirii cu alcool după zvonuri virale despre efectele sale curative. În perioada februarie-aprilie, au fost gasite 796 de astfel de cazuri de intoxicare cu alcool. Inginerii de telecomunicații au fost amenințați și atacați, iar în Marea Britanie, peste 70 de catarguri telefonice au fost vandalizate din cauza zvonurilor false că tehnologia telefoniei mobile 5G este cumva de vină pentru virus, o tristă urmare a propagării conspirațiilor.
Un studiu publicat în Jurnalul American de Medicină Tropicală și Igienă estimează, de asemenea, că aproximativ 5800 de persoane au fost internate în spital ca urmare a unor informații false obținute de pe social media. Mulți au murit din cauza consumului de metanol sau produse de curățare pe bază de alcool. Ei cred în mod greșit că produsele sunt un remediu pentru virus. Multe dintre victime au urmat sfaturi care seamănă cu informațiile medicale credibile – cum ar fi consumul de cantități mari de usturoi sau ingerarea unor cantități mari de vitamine – ca o modalitate de prevenire a infecției. Alții au băut substanțe precum urina de vacă. Cu toate acestea, cifra reală poate să nu fie cunoscută niciodată, deoarece datele din Iran – unde s-au produs multe dintre presupusele decese de otrăvire cu metanol – sunt dificil de verificat.
Deși cazurile menționate mai sus sunt probabil printre cele mai extreme, oamenii nu se condamnă la moarte doar consumând substanțe toxice. Un număr masiv de persoane susceptibile la conspirații și informații greșite își scad șansele de supraviețuire, considerând că virusul nu este real sau serios. Pe tot globul sunt anunțate cazuri de coronavirus netratate la timp sau decese din cauza fricii de a merge la spital, a refuzului de a merge la spital datorită credinței că este ”doar o simplă răceală” sau a altor produse ale consoirațiilor.
Din păcate, numărul de persoane care nu cred în virus sau nu îl privesc cu seriozitatea necesară nu pare să se micșoreze semnificativ.
Paraziții economici
Banii mereu vor circula și mereu vor fi acolo cei care vor să le devieze cursul către buzunarul propriu. De multe ori prin mijloace… ”neconvenționale”. Acum, pe timpul pandemiei, escrocii au revenit în lumină cu cele mai mișele ”oferte”.
În România de exemplu, se poate vorbi de un trafic de măști neconforme și la suprapreț, dezinfectant la suprapreț și ”invenții” de ultimă oră: căciuli care te protejează de radiațiile 5G, uleiuri esențiale care te protejează împotriva coronavirusului și alte leacuri naturiste. Potrivit Agerpres, au retras recent de la comercializare peste 31 de milioane de măşti de protecţie neconforme, în urma controalelor naționale.
Cea mai tristă metodă prin care aceste persoane îsi fac banii însă sunt strângerile de fonduri caritabile. De aceea vă rugăm să fiți cât mai atenți atunci când vreți să faceți o donație, să verificați cât de bine se poate organizația sau persoana care conduce strângerea de fonduri. Banii dumneavoastră cu siguranță pot folosi spre cauze care chiar au nevoie.
Limitele cunoașterii
Atunci când procesează informații științifice (greșite), indivizii se bazează adesea pe „euristică” care poate face informațiile complexe mai ușoare sau mai eficiente de digerat (Scheufele și Krause 2019). În contextul comunicării riscurilor, indivizii formează uneori atitudini legate de informații complexe bazându-se pe sistemele lor de valori existente (Ho, Scheufele și Corley 2011, Kim și colab. 2014). Când informațiile noi contrazic valorile sau convingerile preexistente ale indivizilor – cum ar fi atunci când li se spune că o credință de a lor, pe care o susțin, este falsă – este probabil să se angajeze în „raționamente motivate” pentru a-și apăra credințele (Kunda 1990). Mai mult, chiar dacă se reușește corectarea percepțiilor greșite, nu există nicio garanție că aceste convingeri actualizate vor duce la o schimbare a comportamentului.
În cele din urmă, percepțiile privind riscul și beneficiile sunt puternic influențate de conținutul mesajului care nu prea are legătură cu faptele. În schimb, emoțiile tind să conteze mai mult. Astfel, așa cum s-a întâmplat cu dezinformarea despre vaccinuri, verificările prezentate de experți sau surse credibile, plate emoțional, despre COVID-19 se vor lupta pentru a câștiga inimile și mințile în timp ce concurează împotriva a tot ce înseamnă fale news, pline de povești de interes uman care emoționează (Kata 2012, Offit și Coffin 2003).
Combaterea fake news pe timpul pandemiei și importanța încrederii
Definim dezinformarea ca orice mesaje care intră în conflict cu cele mai bune dovezi disponibile despre COVID-19 și care probabil nu ar fi corectate dacă ar fi contestate.
Atunci când subiectul dezinformării este el însuși un risc major și un hazard de sănătate, ca și în cazul COVID-19, combaterea dezinformării devine un mediator important pentru menținerea sănătății publice. Această stratificare a riscurilor în care este implicată dezinformarea prezintă provocări de comunicare unice. Din păcate strategiile actuale de atenuare ale acestei probleme par să nu fie de ajuns.
„Fact-checking” se referă la eforturile de „investigare a afirmațiilor care sunt deja în știri” (Graves 2016, 7-8) sau pe social media. Exemple de verificare a faptelor includ lucrările realizate de Snopes.com, CheckYourFact.com și FactCheck.org, precum și eforturile departamentelor de verificare jurnalistice și ale celor care lucrează în parteneriat cu platformele de socializare (Graves 2016).
Definiția fact checking include, de asemenea, eforturi de eliminare a miturilor de către instituții și agenții științifice. De exemplu, OMS a creat un site web dedicat „myth busting-ului” COVID-19 (Organizația Mondială a Sănătății 2020a), iar Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor publică acum o pagină web intitulată „Stop the Spread of Rumors”, ceea ce încurajează oamenii să cunoască faptele reale despre COVID-19 (Centre for Disease Control and Prevention 2020).
La prima vedere, combaterea falsurilor cu fapte poate părea o strategie simplă de atenuare a dezinformării. Din păcate, deși verificarea faptelor poate uneori să corecteze percepțiile greșite ale indivizilor, există suficiente dovezi din comunicarea politică și din psihologia socială care arată că verificarea faptelor poate fi de utilitate limitată sau, mai rău, poate avea efecte inverse în contexte în care publicul este motivat să-și apere credințe preexistente (Scheufele și Krause 2019).
Concluzii și recomandări
În final, nu putem să sperăm decât că v-am arătat puțin din realitatea în care trăim acum. Indiferent de ce credințe avem și de ce vehiculează în online, viața ar trebui să primeze și este datoria noastră să punem stop la rasism, la controverse și conspirații și să respectăm regulile de igienă, distanțare socială pentru binele nostru și al celor din jur. Să nu uităm nici de datoria noastră civică și să îi respectăm pe cei din jur, iar atunci când este cazul să îi convingem să respecte la rândul lor măsurile de siguranță.