Liliana Cojocaru, maestru Reiki, Karuna Reiki, Shamballa
Nu știu dacă eu am ales Reiki sau Reiki m-a ales pe mine. Prima oară am auzit despre Reiki de la fiica mea, pe atunci o adolescentă rebelă. Recunosc că m-a bulversat un pic când mi-a spus:”Mama,vreau să fac Reiki!” Nu ştiam cum să reacționez. Habar nu aveam. Să o opresc? Oricum nu aveam şanse (cei ce o cunosc știu că nu). Să o încurajez? Dar dacă nu e bine. Și am început să caut.Şi a fost bine! A fost al naibii de bine pentru amândouă. A primit măiestria când a împlinit 18 ani.Mi-a spus că a fost cel mai frumos cadou pe care l-a primit vreodată. Am văzut cum înfloreşte sub ochii mei. Se transforma în bine pe zi ce trecea. Stăteam în umbra ei, ascutam cu nesat fiecare cuvintel al ei, deși mintea mea analitică, de multe ori, nu accepta tot, dar, ea era din ce în ce mai bine. Era tot ceea ce conta cu adevǎrat.
Într-o zi mi-a spus: „Mama, de viața ta când ai de gând să te ocupi?”Cea care are nevoie de vindecare eşti tu!” M-a bulversat un pic! Când te scoate copilul la tablă… nu e uşor. ”Eu sunt bine!”Aşa îmi spuneam mereu. Eu nu am nevoie de nimic. Ceilalti au. ”Gresit! Toti avem! Dar am acceptat asta greu. Când ai un Ego cât casa… drumul e mai greu… și mai lung. Și se întamplǎ lucruri pe care nu le înțelegi, începi să te împotrivești, apare perioada de negare, te răfuieşti cu tot, cu D-zeu, cu Universul, treci de la agonie la extaz. Parcă intrasem într-o buclă temporală din care nu mai puteam ieşi. Dupa o viatță trăită pe pilot automat, mătrezisem, deodată, parcă într-o viața pe care nu o recunoşteam. Nu înțelegeam ce mi se întampla. Dar când trebuie să fii într-un loc… atunci vei fi! Şi aşa s-a întamplat. Într-o seară… i-am spus celei mai minunate persoane din viata mea: ”Am venit!Am nevoie de ajutor. Nu ştiu ce mi se întamplă !”. Și, la lumina unei lumânărele și în mirosul îmbietor de bețişoare parfumate, s-a produs magia. Acea privire caldă și blândă a făcut să fie totul atât de uşor.Din clipa aceea am simțit că nu mai sunt singură în această luptă. De atunci au trecut nişte ani buni.Mulți spun că Maestrul își alege discipolul. Daca așa e, nimic nu mǎ onoreazǎ mai mult.
Draga mea Măiastră (cine ţi-a zis asa a fost foarte inspirată, ti se potriveste perfect) îfi mulțumesc! Îți mulțumesc că ai avut încredere în mine. Îți mulțumesc că m-ai ajutat să trec prin lumină și întuneric. Îți mulțumesc că m-ai ajutat să îmi cunosc îngerii și demonii. Îți mulţumesc ca m-ai învǎtat că trebuie să ne iertăm, să ne acceptăm pentru a afla cine suntem cu adevărat. Îti mulţumesc că nu mi-ai oferit ”rețete” și m-ai lăsat să îmi găsesc singură rǎspunsurile (deşi te-am urât pentru asta la început). Îți mulțumesc că m-ai învăţat că “Reiki nu este magie dar este magic”! Îţi multumesc ca m-ai facut sa descopar ALL-LOVE .Este favoritul si cel mai drag sufletului meu.Iti mulțumesc că nu te încadrezi în tipare. Îți mulțumesc că m-ai învătat că un om ce îmbrăţişează viaţa în toate aspectele ei, este un om liber. Îți mulţumesc că atunci cănd am nevoie de ajutor, nu am nevoie de multe cuvinte. Privirea ta îmi este de ajuns. Îți mulțumesc pentru ușile pe care m-ai ajutat sǎ le deschid căutând prin întuneric. Îți mulțumesc cǎ m-ai ajutat să am curaj să cunosc cea mai fascinantăpersoană: pe mine. Încă suntem la început de “relaţie”. Dar e bine! Deja mǎ plac!
Drumul e lung, dar e magic. Am învățat de la tine că ceea ce trebuie să se întâmple seva întâmpla oricum.Face parte din evoluția noastră. Dar acum sunt pregătită să îfrunt mai uşor orice provocare.Îti multumesc!
„Omul este singura ființã de pe Terra cǎreia i s-a dat să se implice în demersul naturii prin extensia inteligenței sale. Aceasta este responsabilitatea sa de a fi. Omul nu poate trǎi pur şi simplu,nu poate avea doar o existență pasivă. Cu, sau fără voia sa, el se implică în fizica Universului. Prin gânduri, prin acțiune, prin faptele sale bune, prin faptele sale rele.”
Dumitru Constantin Dulcan